În anul 945, la Aurillac (în Franţa), clericul Gerbert încearcă să introducă pentru masele largi – sistema de numerotare indo-arabică. Totuşi, noua metodă de scriere a cifrelor nu este înţeleasă aproape de nimeni. Mai mult, un element al acestui sistem, comun în zilele noastre, nu este înţeles nici măcar de Gerbert, rămânând în umbră încă aproximativ 100 de ani. Care este acest element?
Aflându-se la Berlin, M. Eminescu trimitea scrisori în ţară în care povestea cum îşi petrece timpul, pe ce cheltuieşte banii. Într-una din scrisori, el spune că a dat ultimii bani pe două articole de îmbrăcăminte. În realitate, el şi-a luat 2 cărţi. Ce autori şi-a luat Eminescu?
Cato, Brutus, Virgiliu, Dante, Cleopatra, Iulius Cezar, Decebal. Pliniu o numea „consolarea Romei”, iar Shakespeare – „singura crimă fără iertare”. Din această listă - numiţi-l pe cel care, după acelaşi Pliniu, n-a avut parte de această supremă resursă pe care o are omul.
Banc: Când eram mic şi mă duceam la nunţi, mătuşele mele mă strângeau de obraz şi-mi ziceau: tu urmezi. Au încetat s-o mai facă doar atunci când am început să fac şi eu la fel, doar că … Continuaţi bancul.
În Evul Mediu, Veneţia era amplasată pe malul mării. La un moment dat, oraşul începe să fie inundat de apă. Locuitorii oraşului au luat atunci măsuri, mutând sau reconstruind clădirile inundate în partea neinundată a oraşului. În final, s-a ajuns la actuala hartă a Veneţiei. Un singur obiectiv nu au mutat ei din calea apei, întărindu-l şi lăsându-l acolo. Ce n-au dorit locuitorii Veneţiei să mute?
În opera „Decameron Basarabean”, autorul Ion Iachim povesteşte viaţa lui Evdochim Vărzărescu. Într-o vară, Evdochim prinde o anghină şi nu mai poate frecventa liceul. Când se mai însănătoşeşte, acesta îşi petrece timpul plimbându-se cu prietena Veronica prin parc. Într-o zi se întâlneşte cu un profesor de-al său. Ce recomandare îi dă profesorul când îi vede anghina cea cu ochi albaştri?
Poetul Al.O.Teodoreanu se râdea de modul cum era organizată cultura în anii 1950 în România. Acesta făcea glume pe seama poeţilor care au transformat castelul Pelişor de lângă Braşov în casă de creaţie. Poetul le-a dedicat câteva strofe. Iată una dintre ele: Voi creatori ai artei pure,/ Ce staţi acum în pădure,/ Să fiţi atenţi în când vă plimbaţi/ Să nu călcaţi în ... Finisaţi strofa cum a făcut poetul.