Nadia Melinti a formulat mai multe lucruri interesante si utile in contextul discutiei despre imbunatatirea calitatii intrebarilor. Acestea au fost distribuite in Ligi si Divizii in sezonul precedent, sub forma de leafleturi, precum si la Tabara de Vara 2008.

Iata textul, pe care il public integral:

Pentru cei care doresc atât de mult să alcătuiască întrebări, dar nu ştiu cum (cât şi pentru cei care doresc să critice o întrebare dar nu ştiu din care  parte să înceapă) - cu drag...

ARTA ALCATUIRII INTREBARILOR
- Nadia Melinti -

AXIOMELE JOCULUI:

• Te satisfac numai jocurile în care rezultatul depinde de tine şi nu este ştiut dinainte.
• Fiecare întrebare abordată este un mic joc aparte. 
• În CUC, o echipă joacă împotriva întrebării sau autorului întrebării. De aici rezultă:
• Misiunea celui care alcătuieşte întrebarea – să fie un oponent demn.

PRINCIPIILE
(care nu sunt scrise pentru a fi încălcate):

La întrebare trebuie să fie posibil de răspuns în baza cunoştinţelor generale.
Răspunsul trebuie neapărat să reiasă din întrebare.
Tema întrebării nu trebuie să fie banală, iar informaţia folosită la pentru alcătuirea întrebării – fooaaaaaaarte interesanta.

Din start ne cerem iertare pentru faptul că desene-s puţine în această broşură, dar tema chiar este serioasă, după cum aţi înţeles şi din disculsul lui Natan Garştea la acest subiect. Bunăoară, o întrebare de CUC nu apare drept rezultat „a tunat şi am făcut întrebarea”, „of, n-avem întrebări pentru mâine” sau „trebuie să facem întrebări pe care nimeni să nu le poată lua”.

Fiţi atenţi, o întrebare ar trebui să apară în rezultatul parcurgerii a

ŞAPTE (fermecate) ETAPE,
care pe scurt se rezumă la:

1.Culegerea datelor

Ansamblul de date care ar servi ca puncte de reper pentru întrebare trebuie să fie complex şi interesant: evenimente inedite, citate extraordinare, detalii stupefiante, ş.a.m.d.
La baza unei întrebări stă un eveniment inedit, care trebuie întărit cu informaţii.
Este ok dacă folosiţi surse precum: cărţi, ziare, enciclopedii, emisiuni TV, internet, spectacole, glume, povestioarele ghizilor, din viaţă, .. de oriunde. Totuşi, evitaţi faptele arhicunoscute întru a exclude probabilitatea ca echipele  să le (arhi)cunoască.

2. Structurarea datelor constă în conturarea scheletului întrebării în baza datelor despre care am scris mai sus.

3. Făcând terci de date interesante şi punând semnul întrebării la sfârşit, aveţi grijă:
• să fie prezent şirul logic în întrebare,
• să nu existe mai multe răspunsuri,
• întrebarea să nu fie prea dificilă,
• întrebarea să nu fie prea banală
• întrebarea să nu necesite cunoştinţe deosebite dintr-un domeniu la care nici măcar Enciclopedia Britanica nu face referinţă.

Dacă între timp aţi depistat lacunele întrebării – înlăturaţi-le fără milă!

4. Procedee de prelucrare a întrebărilor – sunt  nişte şmecherii folosite fie pentru a complica sau simplifica întrebarea, fie pentru a o face mai interesantă.

În context, trebuie să ştiţi că O întrebare de CUC poate conţine în sine 6 TIPURI DE INFORMAŢIE (prezenţa primelor souă este obligatorie):
• Evenimente – informaţia necesară pentru a fi posibil de răspuns la întrebare.
• Fraza interogativă – informaţia despre răspuns şi forma acestuia.
• Aluzii – informaţia care ar putea ajuta la stabilirea unui răspuns, dar care nu este vitală pentru jucători.
• Pseudoaluzii – aluziile care îndreaptă spre un răspuns greşit.
• Repere – informaţia care îi permite celui care alcătuieşte întrebările să excludă alte răspunsuri.
• Macaroane – informaţia care nu se include în nici una din categoriile de mai sus.

Dintre PROCEDEE menţionăm:

Codificarea,
Aluziile,
„Mersul cu calul”,
Simplificarea facturii,
Indiciile,
Reperele,
Autorul fictiv,
Mişcarea falsă,
Adăugarea unui nivel,
Cutia neagră,
Desenul, „
Ce am în buzunar?”.

V-am intrigat, da?:)  Căutaţi detalii pe site! Meniu Principal/Tabără/Materiale.

5. Cizelarea facturii întrebării

Cizelarea este procesul asiduu de rafinare a limbajului din textul întrebării.
La această etapă trebuie să vă asiguraţi că fiecare virguliţă este la locuşorul ei, fiecare semn diacritic este utilizat corespunzător, fiecare cuvânt exprima exact ceea ce ar trebui să exprime.
Totuşi, după această etapă  se obţine „scheletul” întrebării în forma finală, dar nu întrebarea finală.

6. Formularea întrebării

La această etapă trebuie:
-  Să transformăm întrebarea într-o mică operă literară care ar suna şi ar arăta frumos.
-  Să evităm dualismul de sens care ar putea provoca  conflict armat în unele cazuri.

7. Lectura întrebării

Citiţi textul de 4 ori (în gând, în glas, , dar nu pentru a-l învăţa pe de rost, ci pentru a vă convinge că totul este perfect şi a primi plăcere de la faptul că nu mai depistaţi greşeli gramaticale, ortografice şi de stil).

Ah, da, de fapt, sunt 8 etape.

8. Testarea întrebării

Întrebările trebuie testate în regim de timp real, simulînd un joc care ar implica 2-3 echipe. Astfel devine clar în cît timp s-a ajuns la răspuns, dacă întrebarea a fost posibil de răspuns şi cîte echipe au formulat un răspuns corect.

Dacă întrebările „au supravieţiut” şi după această ultimă etapă, ele pot fi jucate la turnament.

CELE 13 LEGI ALE AUTORULUI DE ÎNTREBĂRI

1. Întrebarea trebuie să fie succintă.

2. Folosiţi sinonime, nu repetaţi acelaşi cuvînt.

3. Folositi cuvinte simple

4.Evitaţi polisemia

5. Evitaţi cuvintele generalizatoare

6. Formulaţi întrebarea clar.

7. Creaţi o legătură între frazele întrebării.

8.  Întrebarea trebuie să sune frumos.

9. Răspunsul la întrebare trebuie să fie scurt.

10. Răspunsul corect trebuie să fie UNIC.

11. Întrebările nu trebuie să fie subiective.

12. Adăugaţi la întrebare şi comentarii.

13. Indicaţi sursa.

Nota Bene: Pentru lectura întrebărilor trebuie aleasă o persoană cu dicţie bună, iar cel care citeşte trebuie să nu se abată de la text. După un minut, cîteva persoane trebuie să colecteze răspunsurile şi în funcţie de ele, echipa reacţionează la contestări.

Numai utilizatorii inregistrati pot comenta.
Te rog sa intri in sectiunea privata.

Comentarii (1)

Powered by AkoComment Tweaked Special Edition v.1.4.4